• f1.jpg
  • f2.jpg
  • f4.jpg
  • f5.jpg
  • f6.jpg
  • f7.jpg
  • f8.jpg
  • p0.jpg
  • p1.jpg
  • p2.jpg
  • p5.jpg
  • p6.jpg
  • p7.jpg
  • p10.jpg
  • p11.jpg

Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Pavecernita Mare
Werstener Feld 65, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie si Parastas
dcantemirDimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 - d. 1723), domn al Moldovei (1693 şi 1710 - 1711), autor, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic şi scriitor român.
 
Dimitrie Cantemir - cărturar
A fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714. În opera lui Cantemir, influenţată de umanismul Renaşterii şi de gândirea înaintată din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.
 
Opere principale: 
- Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul, scrisă în română şi tipărită la Iaşi în 1698. Această operă este prima lucrare filozofică românească. În această lucrare întâlnim disputele medievale despre timp, suflet, natură sau conştiinţă. Dimitrie Cantemir sugerează superioritatea omului asupra celorlalte vieţuitoare, face din om un stăpân al lumii, susţine superioritatea vieţii spirituale asupra condiţiei biologice a omului, încearcă să definească concepte filosofice şi să alcătuiască o terminologie filosofică.
- Imaginea tainică a ştiinţei sacrosante 1700, lucrare filosofică în care încearcă să integreze fizica într-un sistem teist, un fel de împăcare între ştiinţă şi religie, între determinismul ştiinţific şi metafizica medievală. Cantemir manifestă un interes deosebit pentru astrologie şi ştiinţele oculte, sacre, specifice Renaşterii.
- Istoria ieroglifică, scrisă la Constantinopol în română (1703 - 1705). Este considerată prima încercare de roman politic-social. Cantemir satirizează lupta pentru domnie dintre partidele boiereşti din ţările române. Această luptă alegorică se reflectă printr-o dispută filosofică între două principii, simbolizate de Inorog şi Corb. Lucrarea cuprinde cugetări, proverbe şi versuri care reflectă influenţa poeziei populare.
- Istoria Imperiului Otoman (Istoria creşterii şi descreşterii curţii otomane), redactată în latină (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) între 1714 şi 1716. În această lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman şi a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrămarea sa. A insistat şi asupra posibilităţilor popoarelor asuprite de a-şi recuceri libertatea. Lucrarea a fost tradusă şi publicată în limbile engleză, franceză şi germană.
- Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris mai întâi în latină dar tradus apoi de autor în română (1719 - 1722), cuprinde istoria noastră de la origini până la descălecare. Susţine ideea cronicarilor: originea comună a tuturor românilor. Pentru scrierea acestei lucrări, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare române şi străine în limbile latină, greacă, polonă şi rusă.
- Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisă în latină (1714 - 1716), când trăia în Rusia, la cererea Academiei din Berlin.
Descriptio Moldaviae cuprinde trei părţi: Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munţilor, a apelor şi a câmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă a Moldovei. A prezentat flora şi fauna, târgurile şi capitalele ţării de-a lungul timpului. În partea a doua a lucrării este înfăţişată organizarea politică şi administrativă a ţării. S-au făcut referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau îndepărtarea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodnă, nunţi, înmormântări. În ultima parte a lucrării există informaţii despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la început au fost latineşti, după pilda tuturor celorlalte popoare a căror limbă încă e alcătuită din limba cea română, iar apoi înlocuite cu cele slavoneşti. Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci şi pentru observaţiile etnografice şi folclorice. Dimitrie Cantemir a fost primul nostru cărturar care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia şi folclorul.
 
Alte opere:
- Compendium universae logices institutionis (Prescurtare a sistemului logicii generale)
- Monarchiarum physica examinatio (Cercetarea naturală a monarhiilor)
- Sistema religiae mahomedane
- Cartea ştiinţei muzicii (Kitab-i-musiki)
Kitab-i-musiki, Cartea muzicii, scrisă în limba turcă, este una dintre primele lucrări ale savantului domnitor, concepută în perioada vieţii acestuia din Istanbul. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice şi religioase, savantul punând în discuţie importanţa muzicii religioase şi influenţarea acesteia de către muzica bisericească bizantină. Studiul se referă la compozitori otomani, cuprinzând ilustrarea curentelor şi tematicilor, exemplificate printr-o redare a notelor şi gamelor într-un sistem de note. Este prima lucrare dedicată muzicii, concepută într-un stil savant. Finalul studiului este însoţit de o culegere de melodii a diverselor compoziţii, precum şi un număr de 20 de creaţii proprii. Datorită acestei lucrări, Dimitrie Cantemir a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice şi studios al celei religioase sub numele de Cantemiroglu (fiul lui Cantemir).
 
Citate:
 
Lumea este ca un tezaur, dacă o vei folosi spre bine, iar dacă o vei folsi spre rău, rea va fi pentru tine.
***
Desfătările sânt praf şi fum, ce se înalţă în aer într-un nor mare şi se spulberă deodată, de parcă nici n-ar fi fost.
***
Este greu să fii cu bogăţia şi cu raiul, pentru că nimeni nu poate sluji la doi stăpâni.
***
Nechibzuinţa şi neascultarea aduc suferinţe.
***
Mulţi au comparat împărăţia cerurilor cu bogăţia, să nu te lauzi, căci nu toţi sânt în stare să se arate stăpâni pe bogăţie, ci mai degrabă bogăţia îi subjugă pe toţi.
***
Crescându-ţi averile, bagă de seamă ca nu cumva să ţi se împietrească inima, ca să neglijezi a face milostenie şi să nesocoteşti pe sărac.
***
Să nu dai loc lăcomiei, căci lăcomia, începând să se întindă și să se înmulţească, greu este să mai scapi de ea.
***
Pofta neînfrânată provoacă pagubă şi moarte sufletului şi precum calul sălbatic, fără frâu, trânteşte pe călăreţi, aşa şi poftele neînfrânate împing către moarte.
***
Lumea este amăgitoare, lăcaş vremelnic al imperfecţiunii, „amăgelnică şi trecătoare!”
***
Înţeleptului i s-ar cuveni, prin nevoinţa sa stăpânirea lumii și a patimilor celor multe înfruntate prin puterea virtuţii.
***
Chiar dacă lumea te laudă prin virtutea ta, judecă-te singur pe tine însuţi, oare eşti aşa cum zice lumea sau altfel? Și ceea ce te priveşte, să nu-i crezi mai mult pe ceilalţi, ci crede pe conştiinţa ta, căci lumea nu spre binele, ci spre răul tău te laudă.
***
Necazurile, nestatorniciile şi amărăciunile lumii sânt asemănate cu apele şi cu marea.
***
Pentru omul cunoscător lumea aceasta este supliciu, chin şi pedeapsă, prin ea îi este uşor celui drept să se purifice de cele necurate.
***
Toate nenorocirile, toate nevredniciile, toate suferinţele, toate necazurile, toate greutăţile, toate chinurile, toate supărările câte există, toate sânt în lume pentru ca să le înduri.
***
Dumnezeu oferă darurile sale nu celor leneşi şi lăsători, ci celor sârguincioşi şi harnici.
***
Ţine-te departe de lume, fereşte-te din cărările ei, căci tocmai când ţi se arată mai blândă, atunci îţi pregăteşte laţul.
***
Poftele lumeşti, scurtează viaţa.
***
Crescând needucat, copilul mic animal se socoteşte, iar când d devenit bărbat, un bou mare se numeşte.
***
Cercetează-le şi ascultă-le pe toate; pe cele bune primeşte-le, iar pe cele rele respinge-le, căci cele bune, adică cereşti, se deosebesc mult de cele pământeşti. Primeşte şi îndură încercările trimise de Dumnezeu, căci Dumnezeu, fierbându-ţi trupul în cuptorul sărăciei, îţi limpezeşte sufletul şi ţi-l curăţă de necurăţiile ce are.
***
Ignoranţa le este proprie acelora cărora li se pare că ştiu mai mult decât trebuie şi se laudă că cunosc şi înţeleg nenumăratele lucruri.
***
Toate cele ce sunt numite şi sânt în esenţa lor particulare, trebuie să se nască şi să moară, să se schimbe şi să se transforme şi în cele din urmă să aibă un sfârşit şi la termenul uneia, din desfacerea ei, trebuie să urmeze naşterea alteia, după cum ne învaţă şi raţiunea şi experienţa.
***
Fugi de lene şi de trândăvie ca de aşternutul satanei. Obişnuieşte-ţi sufletul şi trupul la osteneli cuvioase şi întăreşte-ţi inima să îndure necazurile.
***
Se cuvine ca omul să cunoască această lume pământească şi să o socotească drept nimica toată; dar nu pentru că ea a fost împodobită de Dumnezeu cu un veşmânt frumos, ci pentru că oamenii se servesc rău de dânsa, ca şi de celelalte lucruri ale ei, cum ar fi bogăţiile pământului, plăcerile trupeşti şi dragostea de glorie.
***
Gândeşte-te, deci, nu la aceea ce fac alţii, ci ceea ce trebuie să faci tu.
***
Mulţi bărbaţi minunaţi, mulţi slăviţi şi mulţi fericiţi au fost în lume şi se află şi acum, care datorită faptelor bune, sânt întemeiaţi ca nişte munţi tari... și sânt înrădăcinaţi ca cedrii Libanului şi nu s-au clintit nici de furtuna cea mare, nici de viforul cel puternic.
***
Cel ce nu lucrează ceva bun se învaţă să lucreze răul, precum şi plugarul leneş; pentru că n-a strâns la timp iarba bună, se vede nevoit să umble prin buruieni nefolositoare şi prin stufărişuri încâlcite.
***
Nu căuta să faci lucru de cinste numai de ochii lumii, cu ostentaţie, ca să te laude oamenii, ci străduieşte-te să capeţi deprinderea lăuntrică nu a falsei şi a făţărniciei, ci a adevăratei virtuţi.
***
Nu există fericire în lume, nici cel cu ale lumii poftă nu este fericit; nu este pace pentru cel necurat şi să nu duci viaţă comună cu el, căci „cine se v-a atinge de păcură se v-a mânji”.
***
De vom cunoaşte vreun lucru bun, trebuie să dovedim aceasta prin fapte bune, în aşa fel încât cele ce erau doar cuvinte să devină fapte.
***
Cinstea acestei lumi este nestatornică, este ca fumul care se ridică în sus şi deodată se face nevăzut. Josnicele pofte ale trupului sânt mai dulci decât
mierea, dar se prefac apoi în fiere amară.
***
Culege de la alţii pilde ale virtuţilor. Aceste virtuţi să nu le slăveşti numai prin vorbe, ci să le imiţi prin fapte.
***
Leapădă trufia şi părerea prea bună despre tine şi despre virtutea ta, chiar dacă ai izbutit vreun bine prin harul lui Dumnezeu, ca nu cumva gândind astfel să  te umfli în pene şi să te înalţi, ci gândeşte-te moderat cu privire la tine şi poartă-te smerit.
***
Sfârşitul şi despărţirea de această viaţă, adică moartea, ne urmăreşte şi ne vânează mereu; chiar dacă sântem destul de sănătoşi şi puternici, ea este
în stare să ne doboare în fiecare ceas, fără să mai aştepte vârsta coaptă a bătrâneţii.
***
Când se arată gândurile viclene, priveşte-le îndată ca pe nişte buruieni care răsar în semănături, înaintea de a prinde rădăcină, ca să nu crească şi să nu dea rod rău.
***
Abate-ţi îndată gândirea de la rău şi îndreat-o spre bine. Pândeşte păcatul, când se furişează ca un duşman în tine, chiar la intrare, şi împiedică-l să nu se furişeze; şi oricât de greu ți-ar fi să lupţi, îndură, şi-l vei birui.
***
Când vreun om credincios te socoteşte vrednic de dojană şi dezaprobă puterile tale şi le mustră, să nu te crezi mai mult
pe tine decât pe el, deoarece şi înnăscuta dragoste ce o ai pentru tine însuţi lesne poate să te amăgească.
***
Când eşti lăudat de cineva sau chiar de mai mulţi oameni, ca si cum ai avea cele mai strălucite virtuţi şi ca şi cum ai fi ajuns la un mare progres în ele, nu crede cu uşurinţă că eşti aşa, ci cercetează-ţi înăuntru conştiinţa ta căreia trebuie să-i fii mai cunoscut decât celorlalţi.
***
Oriunde ai ajuns în această etapă spirituală, nu te uita la cele din urmă, ci priveşte la cele dinainte, până la sfârşit, unde ţi-a hotărât răsplătitorul tău
Hristos să te bucuri de cununa cerească.
***
Înfrânează-te de la mâncărurile şi băuturile ce-ţi par plăcute, mai ales de la cele prea scumpe şi prea delicate – imbolduri inutile ale lăcomiei.
***
Când ţi se va da prilejul să lucrezi virtutea şi să săvârşeşti fapte bune, nu numai îmbrăţişează acest prilej, ci chiar caută-l şi mai departe şi să-l ţii cu grijă, ca să nu-ţi scape și să nu treacă; şi atunci când l-ai prins, ţine-l şi foloseşte-te de el.
***
Caută ca faptele să-ţi fie văzute cu ochii atenţi de prietenii credincioşi şi cinstiţi.
***
Fereşte-te cu prudenţă de linguşitorii care laudă şi cele ce nu sânt de lăudat, găsesc justificări pentru cele ce nu sânt de justificat şi acoperă rănile nevindecate ale celor pe care îi linguşesc.
***
La sfârşitul fiecărei zile, înainte de culcare, reaminteşte-ţi faptele zilei trecute, una câte una, ca şi cum le-ai citi după o listă, enumeră-le şi notează-le.
***
După ce ai căzut, fă-te mai prudent.
***
Mulţumeşte-te cu puţin. Fugi de cele mari.
***
Ascultă mult, vorbeşte puţin. Păstrează sub tăcere lucrurile taince.
***
Învaţă-te să ai milă de cei mai prejos decât tine.
***
Despreţuieşte-i pe cei trufaşi.
***
Învaţă-te să trăieşti şi să mori în Dumnezeu.
***
Mai presus de toate, fereşte-te de desfrânare. Fereşte-te de mâncări şi băuturi multe.
***
Crescând bogăţia, sporeşte lăcomia, iar din lăcomie se naşte invidia.
***
Să nu cauţi altă frumuseţe sau altă lumină mai frumoasă şi mai strălucitoare decât cea Dumnezeiească.
***
Boala îi încearcă nu numai pe cei păcătoşi, dar chiar şi pe cei drepţi. Pe cei drepţi îi încearcă pentru a-i face mai drepţi, iar pe cei păcătoşi ca să-i întoarcă de la nebunie.
***
Toţi nişte atomuri putrezătoare sântem, toţi din nimic în fiinţă şi din fiinţă în putreziciune pe o parte călători și trecători ne aflăm, una numai rămâitoare şi în veci stătătoare să ţină şi este adică sfârşitul care în bunătate să împlineşte.
***
Pentru dobândirea virtuţilor este necesară mai întâi înţelepciunea, adică acea aplecare a minţii către lucrurile ce trebuie cunoscute după adevăr și drept judecată. Iar pentru că unul nu are nici un alt vecin mai bun şi mai apropiat de el decât pe sine însuşi, se cuvine ca mai întâi să se cunoască pe sine.
***
Invidia este fratricidă.
***
Adăugându-ţi-se avuţiile, inima să nu ţi se împietrească.
***
Omul, împărat peste toate lucrurile lumii, însă toate, în chip de zălog îi sunt date.
 
Poftele lumeşti ca sirenele, pe om adormindu-l, îl îneacă.
***
Omul lăsat în voia lui, cu cât se va sui mai sus, cu atât va cădea mai rău.
***
Omul este ca pomul şi ca rodul, iar rodul este faptele lui.
***
Viaţa şi norocul omului sânt ca fumul.
***
În toate curați și în toate blânzi să fim!


Programul Slujbelor

Vineri, 29 Mar 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Pavecernita Mare
Sambata, 30 Mar 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie si Parastas
Duminica, 31 Mar 2024
Liebfrauenkirche, Degerstr. 27, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie
Miercuri, 03 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Liturghia Darurilor inainte sfintite
Vineri, 05 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Pavecernita Mare
Duminica, 07 Apr 2024
Liebfrauenkirche, Degerstr. 27, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie
Miercuri, 10 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Liturghia Darurilor inainte sfintite
Vineri, 12 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Taina Sfantului Maslu
Sambata, 13 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie si Parastas
Duminica, 14 Apr 2024
Liebfrauenkirche, Degerstr. 27, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie
Miercuri, 17 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Liturghia Darurilor inainte sfintite
Vineri, 19 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Pavecernita Mare
Sambata, 20 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie si Parastas
Duminica, 21 Apr 2024
Liebfrauenkirche, Degerstr. 27, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie
Miercuri, 24 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Liturghia Darurilor inainte sfintite
Vineri, 26 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Pavecernita Mare
Sambata, 27 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie si Parastas
Duminica, 28 Apr 2024
Duminica Floriilor
Liebfrauenkirche, Degerstr. 27, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie
Duminica, 28 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Denie
Luni, 29 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Denie
Marti, 30 Apr 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Denie
Miercuri, 01 Mai 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
18:00Denie
Joi, 02 Mai 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie (Cina cea de Taina)
18:00Denia celor 12 Evanghelii
Vineri, 03 Mai 2024
Liebfrauenkirche, Degerstr. 27, Dusseldorf
18:00Denia Prohodului
Sambata, 04 Mai 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
09:00Sfanta Liturghie a Sambetei Mari (Impartasirea Copiilor)
Liebfrauenkirche, Degerstr. 27, Dusseldorf
22:00Slujba Invierii si Sfanta Liturghie a Invierii
Duminica, 05 Mai 2024
Duminica Invierii
Liebfrauenkirche, Degerstr. 27, Dusseldorf
12:00Vecernia Invierii
Luni, 06 Mai 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
10:00Sfanta Liturghie a Invierii
Marti, 07 Mai 2024
Werstener Feld 65, Dusseldorf
09:30Sfanta Liturghie a Invierii

Paroh
Pr. Dr. Iosif-Cristian Radulescu
Tel: 0174-5273502
Email: pr_iosifcristian@yahoo.com
Adresa: Degerstr. 27, 40235 Düsseldorf
 facebook.com/parohiaortodoxa.dusseldorf
 iosifcristian.blogspot.de

Consiliul parohial
Pr. Dr. Iosif-Cristian Radulescu - președinte
Dr. Laurențiu George Benga - vicepreședinte


Consilieri
Ierom. Siluan Carstea
Diacon Ovidiu Marius Cioara
Adrian Bagu
Dr. Horatiu Coman
Ionuț Popescu
Sebastian Vulcan

Cont Bancar
Rumänisch-Orthodoxe Kirchengem Heilige Dreifaltigkeit
Bank: Stadtsparkasse Düsseldorf
IBAN: DE82 3005 0110 1006 2533 61
BIC: DUSSDEDDXXX