Sfântul Maxim Mărturisitorul († 662) este incontestabil cel mai profund gânditor teologic și duhovnicesc al Tradiției patristice a Bisericii răsăritene.În viziunea sa, esența Evangheliei Bisericii se concentrează în dublul mister al înomenirii lui Dumnezeu și al îndumnezeirii omului. Aceste două adevăruri de căpetenie ale credinței ortodoxe nu sunt însă teze abstracte. Ele au, fiecare, o întrupare personală concretă. Dacă misterul înomenirii lui Dumnezeu este realizat în Persoana lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, misterul îndumnezeirii omului este realizat pilduitor în Persoana Fecioarei Maria, Născătoare de Dumnezeu și făptura omenească îndumnezeită prin har.
Pastrată numai într-o traducere georgiană medievală, Viața Maicii Domnului scrisă de Sfântul Maxim a fost doar recent reconstituită și editată. Ea apare aici pentru prima dată în limba română. Cititorul interesat are privilegiul de a se întâlni cu o operă mariologică unică. Cel mai bine poate fi caracterizată ca o „biografie doxologică”, împletind în chip minunat reconstituirea istorică și contemplația mistică, relatarea hagiografică și celebrarea liturgică. Toate acestea recomandă de la sine Viața Maicii Domnului ca pe un giuvaer patristic semnat de cel mai mare Părinte al Bisericii răsăritene.
De unde s-a ivit, care au fost părinții ei, cum a avut loc creșterea și purtarea ei neprihănită, și câte preamăriri s-au săvârșit in ea de la nașterea și până la moartea ei, vom spune cu ajutorul harului și Preasfintei Fecioare, căci însuși harul și ajutorul ei ne vor da tăria și cuvântul potrivit în clipa deschiderii gurii. Căci dacă vom spune ceva după puterile noastre despre Stăpânul și Fiul ei, lucrul nu va fi nepotrivit, fiindcă slava și renumele ei rămân întregi, căci de la El și prin El este fericirea și slava neprihănitei Sale Maici...
